ADHD sau tulburarea de hiperactivitate și deficit de atenție este una din cele mai întâlnite tulburări. Simptomele includ inatenție și impulsivitate și hiperactivitate, manifestări ce diferă de la persoană la persoană. Atât copiii cât și adulții pot suferi de ADHD, dar, întotdeauna, simptomele apar în copilărie.
Copiii pot avea dificultăți de “a sta locului”, lăsând impresia că sunt într-o continuă mișcare, dificultăți de a urmări instrucții sau direcții și de a completa sarcini sau teme. Simptomele pot fi observate înainte de vârsta de 6 ani și se manifestă atât la școala, cât și la grădiniță sau acasă.
Uneori, părinții sau cadrele didactice pot observa manifestări tipice acestei tulburări în copilăria timpurie, dar copiii mici sunt ușor distractibili, nerăbdători, neobosiți sau impulsivi. Diferența dintre aceste manifestări ale micii copilării și simptomele specifice tulburării este faptul că primele se îmbunătățesc ca urmare a adaptării la regulile de acasă sau la regulile grupului de la gradiniță: copiii ascultă o poveste, stau jos când li se cere, așteaptă adecvat și îndeplinesc sarcini sau activități . Simptomele specifice tulburării ADHD, nu se îmbunătățesc fără adoptarea unor metode psihoeducaționale adaptate fiecărui copil.
Unele semne ale inatenției pot fi :
- Nu poate fi atent decât pe perioade scurte de timp
- Este ușor distras de orice sunet sau obiect din mediu și îi este dificil să revină la ce avea de făcut inițial
- Face greșeli din neatenție de exemplu la activitățile școlare scrie - în loc de +
- Pare “uituc”, nu are grijă de lucrurile proprii sau le pierde
- Trece repede de la o activitate la alta, de la un joc la altul
- Pare incapabil să asculte o cerință și să o îndeplinească
- Nu poate indeplini activități care necesită un timp îndelungat pentru a fi finalizate
- Are dificultăți de organizare a unei activități sau sarcini
Hiperactvitate și impulsivitate :
- Îi este dificil să stea calm și să păstreze liniștea atunci când mediul sau activitatea i-o cere
- Îi este dificil să se concentreze pe ce are de făcut
- Se mișcă excesiv
- Vorbește excesiv
- Pare într-o continuă stare de agitație/neliniște
- Este mereu nerăbdător și nu-și poate aștepta rândul
- Acționează înainte să se gândească la consecințe, deși le cunoaște
- Întrerupe destul de des conversațiile celorlalți
- Are un simț al pericolului dezvoltat puțin sau deloc
Unii copiii prezintă și simptome ce se pot întâlni și în alte tulburări:
- Anxietate: copilul este neliniștit sau nervos cea mai mare parte a timpului. Anxietatea poate induce și simptome fizice: bătăi rapide ale inimii, transpirații, amețeală.
- Tulburare de opoziție și comportament sfidător ce se manifestă în mod special față de figurile autoritare: părinți și profesori
- Depresie
- Probleme cu somnul: adoarme greu sau se trezește de multe ori în timpul nopții
- Tulburare de Spectru Autist ce afectează comunicarea, interacțiunea, interesele și comportamentul
- Dificultăți de învățare precum dislexia
Aceste manifestări cauzează multe probleme în viața unui copil: dificultăți de a-și face prieteni, de a interacționa cu cei de-o vârstă cu el sau cu adulții, rezultate școlare slabe, probleme disciplinare acasă și la grădiniță sau școala, probleme emoționale( anxietate, stimă de sine scazută, neîncredere în sine). De aceea, o programare la un medic psihiatru este primul lucru pe care trebuie să-l faci dacă ai o suspiciune legată de prezenta acestei tulburări la copilul tău. Medicul, va cere informații despre starea de sănătate, despre comportament, joc și activitățile copilului pentru a avea un tablou de ansamblu și pentru a se asigura că simptomele pe care le descrieți sunt în legatură directă cu ADHD. Tot medicul este cel care va recomanda un psiholog, care va stabili un plan de intervenție ce are ca scop dezvoltarea abilităților ce aduc cele mai multe probleme în viața copilului .
De reținut este faptul că medicul psihiatru și psihologul alcătuiesc o echipă în planul de intervenție, rolurile acestora fiind diferite și nu se exclud unul pe celălalt.
Copiii pot avea dificultăți de “a sta locului”, lăsând impresia că sunt într-o continuă mișcare, dificultăți de a urmări instrucții sau direcții și de a completa sarcini sau teme. Simptomele pot fi observate înainte de vârsta de 6 ani și se manifestă atât la școala, cât și la grădiniță sau acasă.
Uneori, părinții sau cadrele didactice pot observa manifestări tipice acestei tulburări în copilăria timpurie, dar copiii mici sunt ușor distractibili, nerăbdători, neobosiți sau impulsivi. Diferența dintre aceste manifestări ale micii copilării și simptomele specifice tulburării este faptul că primele se îmbunătățesc ca urmare a adaptării la regulile de acasă sau la regulile grupului de la gradiniță: copiii ascultă o poveste, stau jos când li se cere, așteaptă adecvat și îndeplinesc sarcini sau activități . Simptomele specifice tulburării ADHD, nu se îmbunătățesc fără adoptarea unor metode psihoeducaționale adaptate fiecărui copil.
Unele semne ale inatenției pot fi :
- Nu poate fi atent decât pe perioade scurte de timp
- Este ușor distras de orice sunet sau obiect din mediu și îi este dificil să revină la ce avea de făcut inițial
- Face greșeli din neatenție de exemplu la activitățile școlare scrie - în loc de +
- Pare “uituc”, nu are grijă de lucrurile proprii sau le pierde
- Trece repede de la o activitate la alta, de la un joc la altul
- Pare incapabil să asculte o cerință și să o îndeplinească
- Nu poate indeplini activități care necesită un timp îndelungat pentru a fi finalizate
- Are dificultăți de organizare a unei activități sau sarcini
Hiperactvitate și impulsivitate :
- Îi este dificil să stea calm și să păstreze liniștea atunci când mediul sau activitatea i-o cere
- Îi este dificil să se concentreze pe ce are de făcut
- Se mișcă excesiv
- Vorbește excesiv
- Pare într-o continuă stare de agitație/neliniște
- Este mereu nerăbdător și nu-și poate aștepta rândul
- Acționează înainte să se gândească la consecințe, deși le cunoaște
- Întrerupe destul de des conversațiile celorlalți
- Are un simț al pericolului dezvoltat puțin sau deloc
Unii copiii prezintă și simptome ce se pot întâlni și în alte tulburări:
- Anxietate: copilul este neliniștit sau nervos cea mai mare parte a timpului. Anxietatea poate induce și simptome fizice: bătăi rapide ale inimii, transpirații, amețeală.
- Tulburare de opoziție și comportament sfidător ce se manifestă în mod special față de figurile autoritare: părinți și profesori
- Depresie
- Probleme cu somnul: adoarme greu sau se trezește de multe ori în timpul nopții
- Tulburare de Spectru Autist ce afectează comunicarea, interacțiunea, interesele și comportamentul
- Dificultăți de învățare precum dislexia
Aceste manifestări cauzează multe probleme în viața unui copil: dificultăți de a-și face prieteni, de a interacționa cu cei de-o vârstă cu el sau cu adulții, rezultate școlare slabe, probleme disciplinare acasă și la grădiniță sau școala, probleme emoționale( anxietate, stimă de sine scazută, neîncredere în sine). De aceea, o programare la un medic psihiatru este primul lucru pe care trebuie să-l faci dacă ai o suspiciune legată de prezenta acestei tulburări la copilul tău. Medicul, va cere informații despre starea de sănătate, despre comportament, joc și activitățile copilului pentru a avea un tablou de ansamblu și pentru a se asigura că simptomele pe care le descrieți sunt în legatură directă cu ADHD. Tot medicul este cel care va recomanda un psiholog, care va stabili un plan de intervenție ce are ca scop dezvoltarea abilităților ce aduc cele mai multe probleme în viața copilului .
De reținut este faptul că medicul psihiatru și psihologul alcătuiesc o echipă în planul de intervenție, rolurile acestora fiind diferite și nu se exclud unul pe celălalt.
Comentarii
Trimiteți un comentariu